Fratii Cullen.Capitolul 8: Ritualul

Nimic! Zic eu innocent acoperind cartea cu ruscacul.

 -Ce imi ascunzi? Zice Edward calm

 - Pai.. “Gandeste repede” imi zic eu. Mi am luat ceva de lecturat cand am venit inapoi acasa din Romania. Ma plictiseam pe avion.

 -Aha...si ce citesti?

  -“Contele Dracula” si “Contele de monte cristo”

 - Interesant...

 - Da ma pasioneaza

 -I-ai daruit un breloc frumos lui Alice...

 -Imi cer scuze, nu puteam s-o refuz

 -E in regula! Stiu cum este ea. Merci oricum de cadou.

 - Cu placere! Unde e Renesmee?

 - Jos, se uita la televizor. De ce intrebi?

 - Ma gandeam ca a plecat si ea la vanatoare.

 - Nu este ea cu vantoarea. In plus vroia sa petreaca ceva timp cu mine si cu tine. Ai aflat ceva folositor in Romania?

 -Nu prea. Mint eu

 -Totusi de ce Romania?

 - Pai dosarul a stat cu mine acolo 50 de ani. Credeam ca a fost posibil sa pierd ceva din neatentie si ca poate am sa gasesc vreo urma, dar se pare ca nu sunt un detectiv bun.

 - Vom gasi noi ceva. Mirosi a caine. Spuse Edward inspirand adanc si instrambandu-se. Nu ti ai schimbat mirosu caci mirosi si a vampir si a potaie. Ce s-a intamplat?

- M-am ciocnit de un varcolac cand ma apropiam de casa

- Cum arata?

 - Inalt, musculos, tuns scurt si cu parul brunet.

 - Jacob

 - Il stii?

 - Da un vechi “amic”.

 - Ce a facut?

 -  Nimic. Zice indreptandu-se spre usa.

 Deci asa inca un secret. Nu-i nimic alfu eu.

 Edward pleca in Seattle sa cerceteze niste atacuri a unor nou-nascut. Noii mei “prieteni” din Italia. Se pare ca Volturii mi-au prins urma si le-au dat drumul din lesa. Bine ca sunt in singuranta si ca nu dau nimic de banuit.

 Eram singur cu Renesmee. Acum puteam afisa ce am afla. In sufragerie micuta se juca cu o papusa mare daruita de ziua ei de catre Carlisle si Esmee.

 - Frumoasa papusa !

  -Multumesc Vladimir! Ma bucur ca te-ai intors

 - Si eu. Imi era dor sa petrecem mai mult timp impreuna.

  - Ai mai aflat ceva?

 - Nimic important. Spune eu punand cele doua carti pe masa

 Ochii micutei ramasera uluiti de ce vazura

-  Incredibil! Dar cum ai reusit?

-  Secret! Le-am “imprumutat” dar sa nu mai zici la nimeni. OK?

-  Ok.

-  Deci incepem lectura?

-   Da! Spuse mezina incantata

Am deschis volumul. Erau multe incantatii stravechi. Micuta dadea pagina cu pagina uluita de ceea ce vedea. Parca era vrajita

-Am gasit! Striga ea entuziasmata

- Perfect! Acum hai sa vedem ce trebuie sa face. “ Formati un cerc. Cele doua persoane supuse ritualului trebuie sa stea jos iar cel care incanteaza sa stea in picioare punand o mana pe un crestet al supusului si o mana pe celalalt. Incantatorul trebuie sa isi concentreze puterrea asupra celor doua persoane. Ritualul trebuie facu la lumina lunii pline si nu trebuie deranjat , deoarece pot aparea consecinte.”

 - E usor! Spuse mezina

 - Da! Dar cum il convingem pe fratele meu?

 - Credema ca ar face orice sa afle mai mult. Cat ai fost plecat se plimba prin toata casa de nerabdare sa apari.

- Cand se intoarce?

 -Pai..

 Vorbele lui Renesmee au fost intrerupte de sunetul usii. Edward a venit.

-  Salut! Ce faceti?

-  Bine studiam ceva. Zic eu mandru de rezultatul descoperit

-  Ceva extrem de folositor. Afirma Renesmee

-  Perfect! Eu nu am gasit nimic in Seattle. Am interogat un nou-nascut , tot pomenea ceva de un varcolac.

“Vinovat” imi ziceam in gand.

-  O puslama! Spuse micuta razand

-   Pai am gasit un ritual de combinare a puterilor. Cu ajutorul talentului tau si al lui Renesmee putem intran in subconstientul meu si al tau.

-   Mi se pare periculos! Recunoscu Edward

-    Nu ai de ce sa iti faci griji. Am gasit o cale si tu ii dai cu piciorul?

-    Ok o facem. Dar cand?

-     La miezul nopti. Adica peste o ora.