Fratii Cullen.Capitolul 11: Invitatia

 - Totusi nu imi pot da seama cum ai reusit sa te strecori atat de bine. zice Edward uimit
 - Pai mi-a fost greu, mai ales ca am fost si atacat de catre nou-nascuti.
 - Atacat? De asta te cauta. Nu ai lasat nici vreo urma care sa ii aduca aici nu? ma intreaba fratele meu.
 - M-au gasit aici, deoarece mi-am preschimbat mirosul in varcolac tot timpul cat am fost plecat si l-am dezacticat prea tarziu cand am ajuns acasa. De asta m-au gasit. Ce ati facut cu vampirul care ne-a atacat?
 - L-am ars. zice Jasper mandru de sine.
 - Nu putem sa riscam sa se afle ca esti aici. Chiar daca ai aceste puteri. marturisi Carlisle.
 - Da. Ar mai fi ceva de spus. Am preluat puterile lui Edward. Pot citi si eu gandurile.
 - Cum? Imposibil! striga fratele meu. Ce ai facut?
 - Pai asta e consecinta intreruperii ritualului. Renesmee tu le mai ai?
 - Da, Vladimir. Dar cand am incercat sa iti citesc gandurile m-a apucat o durere ingrozitoare de cap si am renuntat.
 -  Deci de asta... grai Edward. Si sunt permanente?
 - Nu stiu. Vom afla curand.
 - Pai trebuie sa facem ceva rapid cu atacurile din Seattle. vorbi Carlisle.
 - Ei te cauta pe tine. imi spuse fratele meu.
 - Nu va faceti griji. Daca situatia se va agrava si atacurile vor continua eu ma voi predat. Nu mai pot lasa sa fie ucisi sute de oameni nevinovati numai din cauza mea.
 - Totusi e ciudat cum ai putut Volturri sa dea drumul nou-nascutilor asa de incostienti. Cred ca i-ai enervat rau. spuse Carlisle zambind.
 Conversatia a fost intrerupta de doua ciocanituri in usa. Cand Alice se duse sa deschida gasit pe presul din fata usii un plic alb.
 - De la cine e? intreba Edward.
 Alice se uita pe spatele plicului unde scria : "Familia Volturri".
 - E o convocare. marturisi ea.
 " Va invitam maine la ora 5 dimineata la castelul nostru pentru a rezolva criza recenta de care cred ca ati auzit. Toate familiie de vampiri sunt asteptate. Prezenta este oblicatorie.
 Cu respect, Aro"
 - Ce ne facem? intreba Bella.
 - Vom merge altfel am putea da de banuit. zise Edward
 - Dar eu?
 Nu puteam risca sa merg.
 - Vi si tu! imi zis fratele meu.
 Edward era nebun. Cum sa merg si eu?! Voi fi omorat inainte sa pasesc pragul castelului. Cred ca stie ce face. Am incredere in el.

Astept parerile voastre pe pagina de facebook: http://www.facebook.com/NewStoryTwilight

Fratii Cullen.Capitolul 10: Durere si Adevar

 Mandru de noul meu talent cobor in hol cu dorinta de a-mi incerca noul meu dar pe membrii familiei mele. "Cobaii" era un cuvant prea urat pentru a-i numi asa. Familia Cullen , mai putin Edward care era in bucatarie la masa, urmareau stirile locale cu privire la atacurile nou-nascutilor din Seattle. Cand am trecut pe langa ei prin cap imi "fugeau" fel de fel de ganduri: "Iar atacuri in Seattle" , "Excelent! In curand vom avea parte de o lupta daca nou-nascutii o tin tot asa cu masacrele" , "Oare ce cauta?"
 Ajuns in bucatarie ma asez pe un scaun la masa alaturi de Edward care scria ceva pe un carnetel. Vazand ca ma holbez la el isi ridica privirile si se uita fix in ochii mei. "Oare de ce se uita la mine? Cred ca s-a lovit mult mai tare la cap de cat imi imaginam! Nu imi pot explica cum a putu sa adoarma. Poate de asta se comporta asa de ciudat! Vreau sa stiu la ce se gandeste!"
 Atunci cand fratele meu a incercat sa imi "alerge" prin cap gandul lui s-a auzit in ecou. Isi citea propriul sau gand. Mintea mea era ca o oglinda pentru el. O durere groaznica de cap ne-a cuprins, o data cu aceasta incercare a lui Edward. Mai bine il avertizam daca stiam ce avea sa experimentam.
 - Ce-i cu tine? striga el furios,
 - Nimic! Tu ce ai?
 - Nu stiu! De ce m-am durut capu?
 - Pe mine ma intrebi? Habar nu am! mint eu.
 - Eu cred ca tu stii mult mai multe decat vrei sa spui. De ce ne-a atacat acel nou-nascut?
 O data ce a rostit aceste cuvinte am inmarmurit. Nu stiam ce sa fac. Va afla tot.
 - Pe mine ma intrebi?
 - Te luminez eu! Te cauta pe tine. L-am interogat dupa ce ai adormit. spuse acel cuvat ca pe ceva nefiresc.
 - Si ce ti-a zis? zic eu inghitind in sec.
 - Tot striga: "Vladimir...fura....cartile!" Ce naibii ai facut in calatoria ta?
 - Nimic. spun eu calm indreptandu-ma spre usa.
  Incercarea mea de evadare de sub interogatoriu a fost oprita de Edward care m-a apucat de mana si m-a trantit pe scaut legandu-ma cu teava de metal prin care trecea apa de la chiuveta.
  Eram in mijlocul sufrageriei si toti se uitau la mine.
  - Vorbeste! striga fratele meu furios.
  - Ce vrei sa vorbesc? Ce vrei sa stii?
  - Totul! Cine esti?
 Nu mai aveam de ce sa ma ascund. Daca fugeam acum dovedeam ca nu sunt ceea ce pare dar daca marturiseam tot dovedeam acelasi lucru, pierzandu-mi familia si toate cercetarile acumulate pana in prezent. Adio familie, adio cautari. Trebuie sa spun adevarul, sa fiu sincer.
  - Bine va zic. Sunt un crimianl, un vanator care a ucis mii de vampiri si de oameni numai din placere fara sa regret faptele si pacatele ce le-am facut de-alungul anilor. Cu ajutorul minunatului meu talent de a-mi schimba mrosul am scapat de Volturi mereu cand acestia soseau la locul faptei in cautarea vinovatului. Trebuia sa fiu mort de mai bine de 40 de ani, dar mereu am fugit si m-am ascuns. In ochii Volturilor am un trecut negru, chiar daca nu ma cunosc. De asta am fost in Italia! Pentru a fura " Cartea Recenziei" sa ma asigur ca nu-i nimic acolo despre mine si " Cartea Farmecelor" pentru a o folosi in cautarea trecutului familie mele. Cu ajutorul binecuvantarii mele practic sunt o fantoma. Afland de trecutul meu am decis sa descopar mult mai mult, dar aveam nevoie de ajutor si asa l-am gasit pe Edward. Nu aveam de gand sa va spun nimic de "cazierul" meu. Aflam tot si dupa dispaream ca si cum nu m-ati fi cunoscut.
 Toti au ramas muti de uimire.
 - Deci esti fratele lui Edward. zise Bella cu ochii atintiti spre mine.
 Chipurile lor nu aratau nici bucurie nici dispret, numai fata lui Edward era dura si rece.
 - M-ai mintit! zise fratele meu trangandu-mi un pum in maxilar.
 - Da! Si imi pare rau!
 - Ce ai fi facut daca aflam mai devreme adevarul despre tine? intreba curioasa Rosalie.
 - Pai fugeam si ma ascundeam caci credeam ca m-ati fi predat Volturilor. Dar acum m-am hotarat sa infrunt realitatea si sa imi asum pedeapsa pentru greselile ce le-am facut. Deci cand plec?
 - Unde? intreaba Carlisle mirat?
 - La Volturi! Nu ma predati?
 - Nu! Ramai! zise Edwaerd cu o voce calma. Si eu am gresit si am fost iertat. Mi s-a oferit o a doua sansa! Meriti si tu una indiferent decat ai gresit. Chiar daca intram in bucluc macar suntem toti impreuna!
  Toti membrii familiei Cullen zambira. Emmet ma elibera din stransoare si ma stranse la pieptul lui ca de piatra.
 - Va multumesc din suflet! "Chiar daca nu mai am!" imi spun eu in gand.

Va rog sa vizualizati pagina de facebook: http://www.facebook.com/NewStoryTwilight unde sunt publicate si acolo capitolele. De asemenea as dori pareri\ comentarii de la voi cu privire la capitole. Vreau sa stiu daca va place! Puteti sa le postati aici pe blog sau pe facebook.

Fratii Cullen.Capitolul 9 :Intreruperea

 Totul era gata. Cercul era desenat in mijlocul sufrageriei familiei Cullen. Pentagrama din interior arata perfect. Lumanarile aprinse iti dadeau senzatia ca te aflii intr-o scena dintr-un film de groaza. Eu m-am asezat pe un colt al pentagramei , Edward pe cel opus iar Renesmee in centru.
 Conform ritualului micuta trebuia sa isi puna o mana pe capul meu iar cealalta mana pe crestetul fratelui meu. Timp de cateva minute ma simteam normal, iar apoi o energie puternica ma cuprinse pe nepregatite. Mi se scurgea prin trup. Vedeam orice amintire a fratelui meu si a mea. Cred ca si el vedea la fel. Parca puteam sa le ating.
 Toti trei eram in transa. Vedeam ce se petrece in jurul meu dar nu ma puteam concetra la absolut nimic inafara de magia care ma cuprinse. Mintea mea era purtata de amitirile mele si ale lui Edward. Acum am inteles de ce aveam nevoie de Renesmee. Ce faceam noi era ca un circuit. Mezina era si "bateria" si "cablul" care ne lega pe mine si pe Edward. Imi placea aceasta senzatie. Atata putere in corpul meu. Pacat ca va durea prea putin pentru a o putea savura pe toata.
 Mare parte din amintiri imi ilustrau copilaria fratelui meu. La un momentdat l-am vazut pe Aro in fata patutului lui Edward. Ce legatura avea Aro? Ce cauta el acolo?
 Sirul intrebarilor mele a fost intrerupt de catre zgomotul facut de fereastra sparta din spatele nostru. Era un nou-nascut. Furios se indrepta cu viteza spre noi. Eram imobilizat, nu ma puteam misca. Inca era in cursul ritualului. "Daca ritualul este intrerupt vor aparea consecinte" acestea au fost cuvintele care mi-au aparut in minte in timp ce il simteam pe musafirul nostru apropiindu-se cu viteza catre noi.
 Vampirul o lovi cu putere pe Renesmee iar apoi pe mine. Impactul lovirii m-a facut sa aterizez pe pianul lui Edward si sa il fac bucati. Am inceput sa ametesc. Tot ce am vazut a fost vampirul care se indrepta spre fratele meu care era in picioare gata de lupta. S-a putut descatusa de vraja. Am inchis ochii si nu am mai vazut nimic.
 Visam... Totul era negru imprejur. Dintr-o data apar niste ferestre ale amintirilor mele. Una dintre ele infatisau prima vanatoare de oameni din Romania. Cand am ucis prima data un romana si i-am baut sangele. Eram un nou-nascut si pofta de sange se agrava pe zi ce trecea. Devea tot mai intensa.
 Amintirea mi-a fost intrerupta de niste voci. " Se va face bine?" "Cum a putut sa adoarma?" "Oare doarme?"
 Am deschis ochii brusc. Familia Cullen a incercuit patul pe care m-a asezat.
 -  Ce s-a intamplat?  intreb eu cu o durere de cap groaznica.
 -  Nu stim! zice Carlisle uitandu-se fix la mine.
 "Si-a revenit" Oare cine vorbeste?
 - Sosotiti ceva?
 - Nu! raspunsera  toti in cor uitandu-se la mine speriati.
 - Am nevoie de o gura de aer!
 - Sigur esti bine? ma intreaba Edward grijuliu
 - Da! Am nevoie de o plimbare scurta!
 "Oare e bine?"
 Era enervant! Auzeam voci!
 Am urcat scarile la mine in camera sa ma linistesc putin. Ce s-a intampla? Cum am adormit? De ce aud voci?
 Un paragraf din cartea deschisa mi-a atras atentia si mi-a raspuns la toate intrebarile mele.
" Daca ritualul este intrerupt unul dintre vampir va experimenta somnul si va prelua puterile celorlati supusi ai ritualului. Acestea pot fi secundare sau permanente. Daca sunt secundare vor disparea la urmatoare luna plina de la facerea ritualului."
 - Perfect! imi zic eu victorios. De acum am sa abuz cat pot de aceste noi puteri!
 Exact de ce aveam nevoie!

Daca va place puteti vizualiza si pagina de Facebook: http://www.facebook.com/NewStoryTwilight?ref=ts

Fratii Cullen.Capitolul 8: Ritualul

Nimic! Zic eu innocent acoperind cartea cu ruscacul.

 -Ce imi ascunzi? Zice Edward calm

 - Pai.. “Gandeste repede” imi zic eu. Mi am luat ceva de lecturat cand am venit inapoi acasa din Romania. Ma plictiseam pe avion.

 -Aha...si ce citesti?

  -“Contele Dracula” si “Contele de monte cristo”

 - Interesant...

 - Da ma pasioneaza

 -I-ai daruit un breloc frumos lui Alice...

 -Imi cer scuze, nu puteam s-o refuz

 -E in regula! Stiu cum este ea. Merci oricum de cadou.

 - Cu placere! Unde e Renesmee?

 - Jos, se uita la televizor. De ce intrebi?

 - Ma gandeam ca a plecat si ea la vanatoare.

 - Nu este ea cu vantoarea. In plus vroia sa petreaca ceva timp cu mine si cu tine. Ai aflat ceva folositor in Romania?

 -Nu prea. Mint eu

 -Totusi de ce Romania?

 - Pai dosarul a stat cu mine acolo 50 de ani. Credeam ca a fost posibil sa pierd ceva din neatentie si ca poate am sa gasesc vreo urma, dar se pare ca nu sunt un detectiv bun.

 - Vom gasi noi ceva. Mirosi a caine. Spuse Edward inspirand adanc si instrambandu-se. Nu ti ai schimbat mirosu caci mirosi si a vampir si a potaie. Ce s-a intamplat?

- M-am ciocnit de un varcolac cand ma apropiam de casa

- Cum arata?

 - Inalt, musculos, tuns scurt si cu parul brunet.

 - Jacob

 - Il stii?

 - Da un vechi “amic”.

 - Ce a facut?

 -  Nimic. Zice indreptandu-se spre usa.

 Deci asa inca un secret. Nu-i nimic alfu eu.

 Edward pleca in Seattle sa cerceteze niste atacuri a unor nou-nascut. Noii mei “prieteni” din Italia. Se pare ca Volturii mi-au prins urma si le-au dat drumul din lesa. Bine ca sunt in singuranta si ca nu dau nimic de banuit.

 Eram singur cu Renesmee. Acum puteam afisa ce am afla. In sufragerie micuta se juca cu o papusa mare daruita de ziua ei de catre Carlisle si Esmee.

 - Frumoasa papusa !

  -Multumesc Vladimir! Ma bucur ca te-ai intors

 - Si eu. Imi era dor sa petrecem mai mult timp impreuna.

  - Ai mai aflat ceva?

 - Nimic important. Spune eu punand cele doua carti pe masa

 Ochii micutei ramasera uluiti de ce vazura

-  Incredibil! Dar cum ai reusit?

-  Secret! Le-am “imprumutat” dar sa nu mai zici la nimeni. OK?

-  Ok.

-  Deci incepem lectura?

-   Da! Spuse mezina incantata

Am deschis volumul. Erau multe incantatii stravechi. Micuta dadea pagina cu pagina uluita de ceea ce vedea. Parca era vrajita

-Am gasit! Striga ea entuziasmata

- Perfect! Acum hai sa vedem ce trebuie sa face. “ Formati un cerc. Cele doua persoane supuse ritualului trebuie sa stea jos iar cel care incanteaza sa stea in picioare punand o mana pe un crestet al supusului si o mana pe celalalt. Incantatorul trebuie sa isi concentreze puterrea asupra celor doua persoane. Ritualul trebuie facu la lumina lunii pline si nu trebuie deranjat , deoarece pot aparea consecinte.”

 - E usor! Spuse mezina

 - Da! Dar cum il convingem pe fratele meu?

 - Credema ca ar face orice sa afle mai mult. Cat ai fost plecat se plimba prin toata casa de nerabdare sa apari.

- Cand se intoarce?

 -Pai..

 Vorbele lui Renesmee au fost intrerupte de sunetul usii. Edward a venit.

-  Salut! Ce faceti?

-  Bine studiam ceva. Zic eu mandru de rezultatul descoperit

-  Ceva extrem de folositor. Afirma Renesmee

-  Perfect! Eu nu am gasit nimic in Seattle. Am interogat un nou-nascut , tot pomenea ceva de un varcolac.

“Vinovat” imi ziceam in gand.

-  O puslama! Spuse micuta razand

-   Pai am gasit un ritual de combinare a puterilor. Cu ajutorul talentului tau si al lui Renesmee putem intran in subconstientul meu si al tau.

-   Mi se pare periculos! Recunoscu Edward

-    Nu ai de ce sa iti faci griji. Am gasit o cale si tu ii dai cu piciorul?

-    Ok o facem. Dar cand?

-     La miezul nopti. Adica peste o ora.

Fratii Cullen.Capitolul:7 Intoarcerea

 Acum totul era bine. Eram in avion, aveam cartile, Volturii nu sunt pe urmele mele si ma intorc acasa. Mai bine de atat nici ca se poate. I-au telefonul si il sun pe Edward sa nu se alarmeze:
 - Salut Edward! Ce faci?
 -  De ce mi-ai inchis?
 - Pai... eram la coada la controlorul de bagaje. mint eu.
 - Aha.. Pe unde esti?
 - Sunt in avion, ma indrept spre casa. Ti- am luat si un suvenir. spune eu uitandu-ma la domnul de pe scaunul alaturat ce se juca cu un breloc ce avea imprimat pe el chipul lui Vlad Tepes si pe care scria "Dracula".
 - Mersi. Cand ajungi?
 - Maine. Nu iti face griji sunt bine!
 - Ok. Te asteptam.
   Bagacios mai e fratele meu. Si cu mica mea excursie i-am permis sa petreaca mult timp cu Bella. Trebuie sa actionez repede inainte sa il pierd.
   Deabia astept sa ajung acasa si sa rasfoiesc paginile cartilor. Nu le puteam afisa aici in avion, caci la ce aspect antic aveau puteam fi luat drept un spargator de muzee.
  Cele 12 ore de zbor au fost foarte plictisitoare. Nu am avut parte de actiune nici atunci cand am sustras brelocul pentru Edward, caci proprietarul dormea. Cand s-a trezit a si uitat ca l-a cumparat.
 Avionul ateriza pana in Washington iar apoi drumul pana in Forks a fost o plimbare de 3 ore.
 Eram aproape de rezervatia La Push. Simteam miros de varcolac si nu era de la mine. Cum zburam printre copaci ma izbesc de ceva solid. Cad la pamant si o durere de cap ma cuprinde. Ma ridic de jos si dau de un baiat cu un corp solid, tuns scurt si brunet.
 - Cine esti?
 - Pai trebuie sa plec. zic eu evitandu-i intrebare.
 - Din ce clan esti? Din Quileute sigur nu esti nu te-am mai vazut!
 - Pa! spun eu si o i-au la fuga. Bine ca aveam mirosul de potaie pe mine. Nu ca mi-ar fi fost frica dar nu puteam sa imi intarzii drumul spre casa.
 In fata casei Cullen ii intalnesc pe Alice si Jasper.
 - Buna Vladimir! zice Alice prietenos.
 - Buna Alice!
 - Cum a fost in Romania?
 - Foarte bine.
 - Mi-ai adus ceva? zice Alice facand ofata de catelus.
 Ups! Am uitat cat de sensibila e!
 - Pai... da uite! si ii imanez brelocul care era pentru Edward.
 - Vai multumesc! Ce dragut e ! spuse ea in timp ce ma imbratisa
 Stiam ca s-ar fi suparat daca nu i-as fi dat ceva. Pare asa de fragila, delicata si inofensiva. Nu poti sa ii rezisti.
 - Dar unde plecati?
 - Mergem la o vanatoare in Alaska. Vrei sa vii?
 - Nu sunt obosit de pe drum! Multumesc de invitatie oricum! Cine merge?
 - Eu, Jasper, Emmet, Rosalie, Carlisle, Esmee, si Bella.
 - Dar Edward si Renesmee?
 - Cica nu ai chef de vanatoare. Si vor sa petreaca putin timp impreuna.
 - Sa va distrati atunci!
 -Multumim!
 In 30 de minute toti drumetii erau gata pregatiti. S-au urcat in masini si au pornit la drum.
 Edward si Renesmee oamenii de care aveam eu nevoie.
 Inainte de a pleca Alice mi-a zis sa urc la etaj caci are o surpiza pentru mine. Merg sfios pe scari si in capatul holului vad o usa pe care scria " Vladimir Cullen" . Deschid usa si in camera vad o masa de sticla, o canapea neagra, o plasma mare si deasupra acesteia drapelul Romaniei. Incredibil! Alice mi-a decorat camera, in stil mare.
 Arunc rucsacul pe masa si scot "Cartea Recenziei". Caut litera "V":
- V....v...Vlad...Vladimir! Am gasit!
 Nume:------
 Prenume: Vladimir
Data nasterii:----
Data mortii:-----
Data transformarii:-----
Locuinta:-----
Cazier:-------
Situatia actuala:-----
Excelent! Nimic despre mine, doar numele. I-au un creion si trec la "Data mortii" 01-10-2009. Mai bine sa creada ca sunt mort.  Stau si meditez. Mai bine nu, Volturii isi amintesc daca au omorat pe cineva. Un vampir nu moare asa pur si simplu, moartea lui trebuie sa aiba o motivatie. Sterg ce am scris si inchid cartea.
O i-au pe a doua. Inainte de a o deschide o voce imi intrerupe miscarea:
- Ce faci acolo?

Fratii Cullen.Capitolul 6:Necazuri

  Este ora 12 fix. Marcus, Aro, Caius si clanul lor au plecat la vanatoare. Gustarica nocturna, cum imi place mie sa o numesc.
 Imbracat in costumul negru, cu cagula pe fata si cu manusile pe maini intru in castelul Volturilor. Mi-am schimbat mirosul in al cel al unui varcolac.
 Eram pe un coridor lung. Zeci de usi erau pe-o parte si pe alta, iar in fata se afla biblioteca. O arhiva veche de milenii intregi. Mergeam silentios, contopindu-ma cu umbrele. Deodata linistea este sparta de scartaitul unei usi. 2 paznici apar pe coridor. Gandesc repede si sar pe tavan. Gardienii vorbeau tare, stiau ca in castel nu era nimeni.
 -Pff....ce i cu duhoarea asta? zice dezgustat primul paznic.
 -Da! Ce miros oribil de javra.
 -Oare de unde vine?
 -Cred ca un nou-nascut s-a antrenat pe spinarea unui varcolac! spuse al doilea gardian intr-un hohot de ras.
  -Hai sa mergem afara! Mirosul asta ma ameteste.
Amandoi radeau tare indreptandu-se spre iesire.
Ma simteam jignit si in acelasi timp fericit datorita minunatului meu talent de a-mi schimba mirosul. Puteam sa intensific mirosul dupa bunul meu plac, dar imi era mila de narile paznicilor.
 Dupa ce m-am asigurat ca zona e libera am revenit pe pamant. Mai aveam 50 de metri pana la biblioteca. Mergand studiam fiecare usa in parte. Pareau extrem de vechi dar clanetele lor erau frumos lustruite, parca facute din aur. Oare ce poate fi in spatele acestor usi? Curiozitatea ma rodea, dar nu puteam sa deschid vro usa. Cine stie ce se afla dupa acestea? Poate era ceva care mi-ar fi putut agrava situatia.
 Trebuia sa imi iau gandul de la asta. Am ajuns in fata bibliotecii. Intru timid si ma asigur ca drumul e liber. Mergeam printre rafturile uriase de carti. Volumele erau foarte vechi. Am vazut si cateva carti facute din piatra, nu mi-am putut da seama din ce epoca erau. Papirusurile mi-au atras atentia. Se pare ca familia Volturi s-a plimbat prin intreaga lume.
 Am ajuns in mijlocul bibliotecii. Era sub forma de cerc din care ieseau ramuri intregu cu rafturi de carti. In centru se afla o vitrina de sticla cu cele doua carti in in interiorul ei. Tavanul era constituit dintr-o lucarca care permitea ca lumina lunii sa coboare fix pe cele doua volume. Cu ajutorul unghiei degetului aratator de la mana dreapta tai sticla. Mi-am lasat aceasta unghie sa creasca special pentru ocazia asta. Unghiile de vampiri sunt foarte ascutite iar taisul lor este foarte fin si uniform. Bag mana prin taietura in forma de cerc si scot cele doua carti. Erau foarte vechi si ingalbenite. Pun cartile in rucsac si pornesc spre iesirea din biblioteca. "Parca a fost prea usor" imi spun eu in minte. Alung acest gand orientandu-ma sper iesire.
 Deodata linistea e alungata de suntelul celularului. Era Edward. Am uitat sa dau telefonul pe silentios.
   Lucarna este sparta si pe podea apar 10 vampiri. Aveau ochii rosii, turbati dupa sange si lupta.
 -Minunat vampiri nou-nascuti. zic eu ironic.
 Telefonul inca suna. Era enervant. Il inchid si ma pregatesc de atac. Nou-nascutii au o putere mare dar nu au o strategie in lupta.
 -Avem musafiri! zise unul dintre vampiri cu parul brunet, probabil liderul grupului.
 -Bleah! Un varcolac! spune dezgustata o fata cu parul blond tuns scurt.
 -Niciodata nu am mai omorat o javra! recunoaste un vampir schitand un zambet pe buze dezvelindu-si coltii.
 Unul din ei face un salt si incearca sa ma loveasca in burta. Il prind de picior si il arunc intr-un raft de carti
 Ceilalti maraie furiosi. Toti se aruncara pe mine. Inchid ochii si le incetinesc miscarile cu mintea. O fata incearca sa ma muste de gat, dar o prind de mana stanga si i-o intorc la spata imobilizand-o. Seful lor incearca sa ma injungie in piept cu un cutit de vreo 40 cm. Cand alerga spre mine il lovesc cu piciorul in burta si acesta aterizeaza pe vitrina unde se aflau cartile. Prind cutitul inainte sa cada pe podea si cu o miscare rapida tai gatul fetei imobilizate. Capul zboara in aer iar trupul i se sparge in mii de bucati, parca ar fi avut corpul facut din marmura.
 Ceilalti 7 ramasi in picioare incep sa ma loveasca cu pumnii si picoarele. M-au lovit destul de serios. Unul m-a zgariat in zona ochiului stand lasand o rana adanca care ma ustura. Il apuc pe vampirul care m-a zgariat si il musc de gat. Veninul meu l-a paralizat.
 -Tineti-l ocupat pana vine Aro! striga un vampri inca in picioare.
 Se pare ca trag de timp. Trebuie sa gandesc repede pentru a scapa de aici. Imi intesific mirosul de varcolac iar ceilalti vampiri cad la pamant din pricina puterii mirosului de caine. Fac un salt pana la lucarna sparta. Eram pe acoperisul castelului, cam la etajul 25. Ma arunc de acolo aterizand pe o masina, aceasta explodand si prin fumul provocat reusesc sa imi pierd urma.
 Incep sa alerg cu cea mai mare viteza pe care o pot atinge, 60 de km la ora. Incerc sa gasesc drumul catre Roma. Ma uit la ceasul telefonului. Este ora 7 la 9:30 trebuie sa fiu in avion. Ajung pe o autostrada. Nu mai pot alerga. Zaresc un taxi parcat ilegal, in timp ce un politist ii da amenda soferului. Sar in taxi si trig tare:
 -La Roma! Si mai repede! apoi trantesc 200 de dolari pe scaunul din fata.
 Fara sa mai stea pe ganduri soferul o lua la goana catre Roma, lasandu-l pe politist uitimit ca l-a sfidat.
  -In cat timp ajungem?
  -2 ore. zice soferul speriat
  -Perfect! spun eu relaxat.
 Tot drumul m-am asigurat ca nu suntem urmariti.
 Ajung la aeroport si ma grabesc sa inmanez biletul si sa pun bagajul la control. Ma sui in avion si acesta decoleaza. Rasuflu usurat  bucurandu-ma de privelistea oferita de fereastra aeronavei.

Fratii Cullen.Capitolul5:Calatoria

 Chiar daca au trecut 2 zile de cand sunt in aceasta familie am invatat cum sa cunosc fiecare membru in parte:Carlisle este iubitor, grijuliu si atent cu cei din jurul lui, Esme are calitatile perfecte pentru un parinte bun, Jasper ese tacut, ascultator si te poti intelege bine cu el, mi se pare foarte interesant talentul sau de a controla sentimentele, Alice este grijulie si din cate mi-a povestit Bella ii place sa faca lucrurile in stil mare, Rosalie e rece si dura dar poate avea si partile ei bune, Emmet este glumet si un morman de muschi umblator iar din cate stiu despre Bella in viata ei de muritoare era impiedicata dar acum in noua ei viata o pot descoperi mai bine la fel ca si pe micuta Renesmee. Edward este viclean, rece, dur, grijuliu, are o minte agera si e foarte precaut. De asta cand am iesit din micutul Forks am verificat telefonul de la fratele meu. Cand am deschis capacul surpiza, un GPS prin sateli. Fratiorul meu drag nu vrea sa ma scape din atentie. Am luat micutul aparat din metal si l-am strans in pumnul drept ca pe o bucata de plastic. Nu vreau sa il supar, dar chiar nu pot risca sa afle ca ma duc in Italia-Volterra pentru a "imprumuta" cele doua carti.
 Obiectivele mele principale erau: 1) Sa ajung cu bine in Italia
 2) Sa ma stercor in castel
3) Sa fur cartile
4) Sa ma asigur ca in "Cartea Recenziei" nu este nici o informatie despre mine. Daca ar afla ca timp de 80 de ani am omorat mii de oameni fara masura si ca am furat cartile cred ca m-ar omor si in plus i-as pune in pericol si pe membrii familiei Cullen caci m-au adapostit fara sa stie de vietile nevinovate omorate. Am un trecut urat. Miile de oamnei mi-au tinut foamnea in frau, dar am ucis mult prea mult fara limita.
5) Si punctul final din lista mea, sa nu intru in probleme in mica mea aventura.
 Nu l-am mintit pe Edward. Chiar am ajus si in Romania. Nu ma puteam abtine sa nu trec prin Moldova si Transilvania, 50 de ani petrecuti acolo.
 Am fost nevoit sa merg ca un om normal cu avionul. Puteam sa alerg intreg Oceanul dar as fi parut un fenomen paranormal si atunci Volteri si familia mea si-ar fi dat seama de ce am de gand sa fac.
 In Romania am luat o mica gustare pentru drum. 40 de oameni trebuie sa imi fie de ajuns pentru 7 zile. Nimic nu se compara cu sangele de romana. Nu pot trai vegetarian ca cei din familia Cullen. Stiu ca fac pacat ca omor atat de multi oameni dar o sa le rascumpar...candva. Am o intreaga eternitate in fata.
 Ajuns la Bucuresti am luat avionul catre Roma. Am aterizat cu bine apoi am pornit pe jos spre destinatie. Orasul Volterra e unul mic si neinsemnat, dar acolo se alfa creierul ce conduce si face legea in Lumea Vampirilor.
 Am asteptat noapte cu bratele deschise ca sa pot trece la treaba.

Fratii Cullen.Capitolul 4:Informatii

 Este ora 6 dimineata. Soarele rasare incet, parca vrea ca noaptea sa continue mai mult pentru ca nemuritorii sa se simta in largul lor. Cei din familia Cullen se vor intoarce curand de la vanatoare satuli si in plina forma, gata de orice.
 Il urmez pe Carlisle pana in biroul sau in mare graba. Ajunsi in camera sa foile dosarului erau imprastiate pe birou. Pentru vampirul casei parca erau aranjate intr-o ordine stiuta numai de el.
 -Am aflat faptul ca mama ta mai fusese casatorita. S-ar putea ca tatal tau pe care l-ai avut inainte de a deveni nemuritor sa nu fie cel biologic.
 -Cum? chestia asta era un soc pentru mine. Am trait chiar prea mult timp in ceata.
 -Nu stiu daca tatal tau cel decedat poate fi cel natural.
 -Alceva...? Ce ai mai aflat?
 -Inainte de a se naste Edward mama ta a facut o mica excursie catre Italia.
 -Italia? Stii cumva ce scop avea? In ce oras a fost?
 -Nu scrie nimic de genul asta in dosar. Tot ce mi-a oferit documentul de la tine au fost doar informatii despre casatorie, copii, certificat de casatorie si o foaie dintr-un jurnal de calatorie al mamei tale.
 -Atat? Se pare ca nu l-am studiat cum trebuia...
 -Lipseste si o foaie in care este precizata cea dea doua casatorie a mamei tale. Acolo erau mentionate numele celor casatoriti, daca aveau copii etc. Daca o gasim poate aflam ceva mai mult.
 -Foaia aia nu lipseste ca am pierdut-o eu sau ca nu era pusa in dosar. Cineva nu vrea sa aflam mai mult. Oare de ce? Si cine este acest prsonaj?
 -Nu stiu...
 -Crezi ca Edward ar trebui sa stie asta?
 -Stiu deja. vocea fratelui meu era rece. Statea rezemat de tocul usii cu privitea atintita pe foile de pe masa.
 -Vino! Trebuie sa vorbim! imi ordona el.
Am mers pana am iesit din casa. Afara se facuse lumina. Fratele meu pare suparat.
 -De ce ai trimis-o pe Bella la mine?
 -Ma gandeam ca poate ai vrea putina companie.
 -Nu ai avut o idee rea. recunoscu cu sinceritate. In legatura cu problema noastra...ce facem? Cine este tatal nostru?
 -Nu stiu.....e ciudat. O sa aflu eu.
 -Nu o sa aflii, o sa aflam. ma corecta el.
Asta ma entuziasma.
 -Ai avut dreptate. Am trait prea mult timp in ceata. Acum vreau sa se faca lumina. Sa vad, sa stiu adevarul.
 -Ma bucur ca te-ai decis sa mi te alaturi. Eu voi face o mica calatorie catre Romania.am mintit eu. Poate mai aflu ceva folositor.
 -Vin cu tine! o spuse el hotarat.
 -Nu nu e nevoie. Tu stai aici si vezi poate gasesti ceva in dosarul ala.
 -Ok. Cand pleci?
 -Azi pe la pranz.
 -Fa-mi o favoare. Nu le spune celor din familie ca plec. Nu vreau sa faca mare taraboi cu bagajul. Dupa ce impresie mi-am facut despre Alice mi-ar impacheta tot dulapul.
 -Pot sa fac chestia asta. spuse el amuzat.
Am cautat prin casa o serie de lucruri dar fara folos. Atunci m-am gandit sa "imprumut" de la Carlisle o mie de dolari pentru a face cateva cumparaturi din Seattle.
Am cumparat o pereche de manusi chirurgicale, un costum negru si o cagula. Totul a costat cam 300 de dolari. Restul il pastrez, imi vor fi de folos.
Ajuns acasa Edward era surprins de marimea rucsacului meu.
-Cam putin bagaj. recunoscu fratele meu.
-Nu am nevoie de mai mai mult.
 -Uite! imi intinse un telefon mic si argintiu. In caz ca ai nevoie de ajutor.
 -Merci! Ne vedem curand!

Fratii Cullen.Capitolul3:Conversatia

 Dupa ce Edward a iesit din camera am asteptat un minut sa ma asigur ca a plecat. Coborand usor scarile auzem volumul televizorului si comentariile Bellei si ale micutei Renesmee care se uitau la filmul "Romeo si Julieta" si comentau unele secvente.
 -Buna Bella! zic eu cu un ton prietenos
 -Buna Vladimir! imi raspunde ea la salut cu o voce dulce si blanda. Ce faci?
 -Bine tocmai l-am condus pe Edward pana la usa.
 -Unde a placat?
 -Pai s-a dus la vanatoare. Mi-a zis ca o sa te astepte la locul din padure de unde incepeti vanatoarea de obicei
 -Aha...Renesmee vii si tu?
  -Nu mami, nu imi este foame. recunoscu mezina familie cu o voce delicata.
  -Bine...iti va tine companie unchiul Vladimir. Ne vedem maine dimineata!
  -Ok.Spor la vanatoare!
  -Merci! raspunse Bella iesind in graba din casa.
Acum era momentul perfect sa intru in discutie cu micuta noii mei familii.Si sa aflu lucrul pe care Edward ezita sa mi-l zica.
  -Ce mai faci Renesmee?
  -Bine unchiule Vladimir. Tu ce mai faci?
  -Pai ma gandeam sa mai vorbim. Sa ne cunoastem mai bine. Si nu imi mai spune "unchiule" ma jenez. Poti sa imi spui Vlad sau Vladimir cum iti este mai usor si cum iti place tie.
  -Ma bucur ca am un nou membru al familiei si un nou prieten. Semeni mult cu tata.
  -Serios? In ce sens?
  -Pai esti matur, serios si ai un fel aparte de a fi. Nu stiu esti diferit, gandesti diferit.
Avea dreptate in aceasta privinta.Aveam mai multe ganduri in acel moment: sa aflu ce are Edward de ascuns in privinta fetitei, sa aflu mai multe despre familia mea si sa ii despart putin pe fratele meu si pe Bella unul de celalat pentru a avea drum liber in fata.
 -Pai multumesc de complimente.
 -De ce esti asa de trist?
 -E urat sa traiesc atat de mult timp in ceata. E  foarte enervant. Daca as putea sa gasesc o cale prin care as putea sa caut prin amintirile mele, prin trecutul meu. Poate gasesc un punct de plecare. Stiu ca tatal tau poate sa citeasca gandurile...dar nu poate mai mult decat ce gandesc in momentul respectiv...
 -Eu pot sa citesc trecutul oricarei persoane, chiar ce a gandit in trecut.
Asta imi ascundea mie Edward. Se vede ca increderea in mine e 0 si sunt fratele sau. Stiu ca poate pentru el a fost un soc cand a aflat si de asta nu prea are incredere dar se vede ca are idee de ce as vrea sa fac. Trebuie sa ii sterg aceasta iluzie, sa il fac sa creada ca nu vreau sa il despart de Bella. Imi va fi greu cu caracterul lui Edward.
 -Interesanta putere. Esti foarte speciala!
 -Cu totii suntem special intr-un mod aparte. Doar ca trebuie sa il cautam cu atentie.
Isteata fata. Genele lui Edward le are din plin.
  -Dar mie? Imi poti citi gandurile?
  -Stai sa incerc.
Un moment se concentra asupra capului meu. Apoi vazand ca nu da rezultate inchise ochii si incerca si mai intens. Fruntea ei mica se increti o data cu efortul depus. Deschisese ochii si arata nemultumita.
 -Din pacate nu pot. Gandurile tale parca iti alearga prin cap. Nu le pot distinge, ma oboseste sa iti citesc gandurile.Imi trebuie o conctrare foarte mare.  Nu mi s-a mai intamplat. Mamei i le pot citi, dar tata nu poate! o spuse cu mandrie si schita un zambet triumfator.
 -Pai daca am incerca impreuna cu tatal tau. Sa va combinati puterile, poate ati reusi sa le cititi si pe alea mele si pe ale lui asa e posibil sa gasiti ceva folositor.
 -Este o idee buna. O data cand i-am citit gandurile tatei am gasit o amintire ciudata cand era in Italia la familia Volturi. Trecuse pe langa o vitrina in care se aflau doua carti groase. Una era cu toate combinatiile puterilor de vampiri, adica totul ce este de stiut despre cei nemuritori si cealalta era un fel de carte de recenzie in care erau trecuti toti vampirii. Dar e bine pazita.
 Se pare ca cat de curand trebuie sa fac o scurta plimbare carte Italia.
 -Stii ceva despre acesti Volturi? Tatii nu vrea sa imi vorbeasca despre ei.
 -Nu dar daca aflu iti voi spune si tie.
Ma simteam prost sa mint un copil. Stiam destule despre aceasta familie. Eu sunt singurul vampir despre care nu stiu. Nu au habar de existenta mea. De fiecare data cand am ucis in exces si cand ma localizau imi schimbam mirosul pentru a nu fi descoperit. E mai bine sa fiu mai discret. Macar pana imi voi fi indeplinit dorinta.
  -Merci pentru informatii!
  -Cu placere! imi multumi micuta Renesmee si ma saruta pe obraz
Lucrul asta imi adanci si mai mult sentimentul de neliniste. Nu este drept sa o min asa dar nu am de ales.
  -Vladimir...aici erai! stirga Carlisle entuziasmat
  -Da! Ce s-a intamplat?
  -Am gasit ceva in dosarul de la tine, ceva ce te-ar putea ajuta.
Perfect! poate e un punct de pornire

Fratii Cullen.Capitolul2:Trecutul

 Trecutul nu dispare,ci se uita. Pentru mine faptul ca mi-am gasit fratele a facut ca amintirea trecutului familiei mele sa ramana vie.Acum ca am gasit aceasta mica parte din trecutul meu pot gasi o modalitate pentru a afla mai mult.Cu ajutorul lui Edward voi putea afla, dar inca trecuie sa caut un mod de a sapa mai adanc in amintiri.
 Tocmai ce au terminat de depanat amintirile membrii noii mei familii au luat-o in directii diferite: Jasper si Alice au iesit la o plimbare prin Seattle, Carlisle si Esme studiau atent dosarul de la mine, Rosalie si Emmet au mers la vanatoare, iar Bella impreuna cu micuta Renesmee se uitau in sufrageria luxoasa la televizor.Acum era momentu de a vorbi cu Edward intre patru ochi.
 -Trebuie sa vorbim!ii spun eu fratelui meu impacientat
 -De acord
Ne-am retras in camera lui pustie si rece.
 -Uite daca am putea gasi o cale de a scotoci prin trecutul nostru, adica nu prin acte sau dosare vechi ci prin amintirile noastre am putea afla mult mai mult.Poate mai avem rude care mai sunt inca in viata sau e posibil ca parintii nostrii sa ne fi lasa ceva de mostenit.
 -O data cu venirea ta aici curiozitatea mea de a cauta prin trecutul familiei noastre au sporit.Dar chiar crezi ca e un lucru intelept sa facem asta?Daca sunt unele lucruri de care noi nu trebuie sa stim, ceva ce a fost ascuns de noi pana in momentul de fata?
 -Intentia mea este sa aflu fiecare amanunt despre familia noastra. Am trait prea mult timp in ceata.Vreau ca totul sa se clarifice, sa capete lumina.
 -Si eu ma simt la fel.Dar simt ca ceva ce vom descoperi nu ne va incanta.
 -Pentru mine nu conteaza asta. Fie ca am avut un trecut si o familie buna sau rea eu tot vreau sa aflu.Chiar nu crezi ca avem dreptul de a sti adevarul?Totusi e vorba de familia noastra biologica.
 -Mda..ai dreptate.
 Simteam o oarecare piedica in cercetarea trecutului nostru.Ceva de care Edward nu se poate lipsi.
 -Tu ai vreun talent special?
 -Da...eu pot citi gandurile oamenior, vampirilor, varcolacilor...mai putin Bellei ea e imuna la orice talent pe care il are vrun vampir.
 -Interesant...
 Ma gandesc la faptul ca Bella l-a facut fericit pe Edward, acum ca s-au casatorit fratele meu crede ca are toata fericirea dar nu e asa. Simt ca acea dorinta de a cunoaste este impiedicata de prezenta Belle.Ar fi mai bine ca pana aflu eu tot amanuntul desre familia mea sa ii tin putin separati. Prezenta ei in viata lui Edward imi poate da peste cap totul.Am nevoie de fratele meu, nu pot reusi de unul singur. Nu vreau sa ii despart definitiv, ci sa fie putin mai distanti unul fata de altul, astfel voi putea reusi. Dragostea lor imi sta in cale...
  Nu am ganduri rele dar nu mai pot trai in ceata.
  Puterea lui imi va fi de folos si poate vom termina mai repede.
 -Pai... uite citeste-mi gandurile poate aflii ceva folositor.
  -Eu pot sa citesc doar ce gandesti tu acum. Doar Renesmee...
  -Ce?
  -Nimic important
 Simteam o ezitare, simteam ca nu are incredere in mine. Crede ca aceasta cautare il va desparti de familia lui actuala.
-Mie imi poti citit gandurile?
-Nu..gandurile tale "alearga" in directii diferite.Parca ai un sistem de auto-aparare...un blocaj
 Asta e foarte bine pentru mine.Nu pot risca sa isi dea seama de ce vreau sa fac.Trebuie s-o iau usor, pas cu pas
 Edward era pe punctul de a iesi din camera:
-Unde pleci?
-Ies putin la vanatoare.Vorbim maine dimineata.
 -Ok
 Acum era momentul perfect sa vorbesc cu mezinul familiei si sa incep sa ma integrez cat mai repede in noul meu camin.

Fratii Cullen.Capitolul 1: Supriza

    Dupa nasterea lui Rennesme familia Cullen a incercat sa pastreze viata lor normala si sa  ascunda identitatea lor secreta de vampiri purtand masca inocenta a omului.
    Edward si Bella au trecut prin multe primejdii cauzate de insasi Bella, dar acum fiind nemuritoare, parte a familiei Cullen, isi pot continua eternitatea alaturi de fiica lor. Rennesme era cu totul deosebita, avea puterea de a citi gandurile altor vampiri si oameni si puterea de a fi imuna la talentele speciale ale altor vampiri, talentele acestea fiind mosteninte de la parinti ei. Minorele probleme pe care le vor avea in privinta fetitei le putem trece cu vedera. Faptul ca ea avea 1 an dar arata ca de 5 si ca va crese pana la varsta de 17 ani ca tatal ei.Dar vor gasi explicatii pentru toate aceste probleme.
   Pentru Edward Cullen totul a revenit la normal.Trecutul a fost uitat, dar ce nu stie el este ca o mare surpriza il va voli.Ceva din trecutul sau de care nici el nu isi mai aduce aminte...
   In oraselul Fork este miezul noptii. Familia Cullen deapana amintiri despre trecutul lor inainte de a deveni nemuritori. Singurul care asculta si nu vorbeste este Edward. Trecutul lui nu este prea roz, dar nici a familiei lui adoptive.Singurul lucru de care isi mai aminteste este ca parintii lui au murit de gripa spaniola si numai el a putut fi salvat de catre Carlisle.
  Randul la povestit reveni lui Esme.Nici bine nu incepu sa povesteasca caci brusc se facu liniste...Alice are o viziune.
-Ce vezi? intreaba impacientat Jasper
-Un vampir tanar nu nou-nascut tanar, are infatisarea unu baiat de 14 ani. Se apropie de noi nu imi pot da seama ce ganduri are dar....
Nici bine nu termina de vorbit caci in usa se auzi un bocanit
-Vom afla imediat...spuse Alice
 Carlisle deschise calm usa.Toti erau in pozitie de atac.
 -Buna! spun eu politicos
 -Bine ai venit! ma intampina Carlisle cu caldura
 -Il caut pe cel numit Edward
 Pentru un moment se facu liniste.
 -Eu sunt.Ce doresti? ma intreba curios spargand linistea
 -Am o veste neasteptata pentru tine. Ma numesc Vladimir si sunt fratele tau biologic.
 Toti au ramas surprinsi.
 -Cum este posibil?ma intreba Carlisle
 -Familia mea m-a dat la un camin cand m-am nascut, le era mult prea greu sa ma intretina in acele timpuri.Edward a fost mai norocos ca mine.A avut parte de dragostea de care parintii mei m-au lipsit.Cand a venit epidemia de gripa spaniola aveam doar 7 ani.Caminul in care ma aflam era infestat. In scurt timp boala a ajuns si la mine.Aveam un sistem imunitar slab nu puteam sa rezist decat 3 ore.Nu mai era nici o speranta pentru mine.Infirmierele crezand ca sunt mort m-au dus la morga.Nu eram mort, eram slabit inca 1 ora si muream.Chiar cand era momentul sa imi dau sufletul un strain a aparut din senin langa mine.M-a muscat de incheietura mainii.Nu am simtit veninul prin vene am simtit o putere fantastica ce ma cuprindea, am devenit nemuritor.Cu timpul pofta de sange a aparut.Nu ma puteam abtine, ucideam cate 30 de oameni pe zi.Eram, sunt si voi fi un mostru.Un timp am incercat sa ma abtin, dar fara rost.Foamnea devedea din ce in ce mai mare.O data cu transformarea am uitat lucruri din trecutul meu de muritor.50 de ani am trait in Romania dupa care amintirile mi-au revenit.Mi-am adus aminte ca am avut o familie.Am cautat prin niste dosare vechi si am descoperit  ca am un frate care a reusit sa scape de boala.Mi s-a parut dubios si am inceput sa il caut.De 40 de ani il caut si acum l-am gasit si nu am de gand sa il mai scap din ochi niciodata.Vreau sa fim impreuna toata eternitatea pe care o avem in fata.
 Toti au ramas ganditori.
 -O poveste foarte interesanta. recunoscu Carlisle. Ai vrun talent special pe langa puterile de vampir?
 -Da imi pot schimba mirosul, pot mirosi ca orice ca un vampir, ca un varcolac, ca un om.Asta ma ajuta in lupta.Il derutez usor pe adversar.
 -Intersant.... spuse Carlisle
 -De unde pot fi sigur ca esti fratele meu? intreba Edward curios
 Am scos un dosar vechi pe masa si i l-am prezentat.Edward il studie cu atentie.
 -Si uite daca nu ma crezi....cu aceste cuvinte mi-am muscat mana si o picatura de sange a curs.
Toti membrii familiei au mirosit sangele.Edward se musca si el
 -Aveti acelasi miros la sange! spuse Emmet uluit
 -Te cred! recunoscu Edward
 -Bun venit in familie! strigara cei din familia Cullen