Aro avea privirea atintita asupra familiei mele. Eu m-am amestecat prin multime pentru a nu da de banuit. Toate clanurile ieseau din incaperea mare, doar familia Cullen erau inca in sala. Un gardian isi arunca privirea asupra mea privindu-ma insistent si dadu din nas ca si cum ii paream cunoscut. Incruntat, inca cu ochii pe mine acesta se apropia de Aro si ii sopti ceva la ureche.
- Opriti-l! striga gardianul
Din umbra sarira mai multi gardieni. Acestia mi-au inconjurat familia.
- Ce se intampla? striga Rosalie
- Ne-au prins. afirma Carlisle.
- Aduceti-l la mine pe vampirul mic si saten. supuse Aro aratandu-ma cu degetul.
Am incremenit de spaima. Nu stiam cum sa reactionez.
- Fugi! imi ordona Edward.
Un gardian se aproprie de acesta si il imobila. Am facut un salt in are si m-am prins cu mainile de candelabrul urias.
- Prindeti-l! spuse conducatorul. Pe prietenii acestuia aducetii in Sala Tronului pentru pedeapsa.
Smulg cabul candelabrului iar acesta cade peste toti gardienii de la sol. Famalia mea nu s-a importivit. Carlisle stia prea bine ce putere au Voltturi, asa ca nu sa opus acestora.
Alti cinci vampiri apar. Eram panicat... m-au descoperit. Gata cu secretele, gata cu fuga, gata cu tot. Imi va fi greu sa ma obisnuiesc cu ideea ca nu mai trebuie sa fug si ca daca soldatii ma prind Voltturii ma vor omor.
Dintr-o data imi arunc privire asupra unei ferestre. Alerg si ma imping cu putere in fereastra. Eram cam la etajul 10. Ma catar pe zidurile vehi ale castelulul pana deasupra Salii Tronului. Edward, Bella si ceilalti erau in fata conducatorilor.
- Ei bine... cine e micutul? intreba Aro. E fiul tau Edward? De unde l-ati luat? Raspundeti-mi ! ordona conducatorul lovindu-mi fratele. Nu aveti ideea cate probleme mi-a cauzat acest vampir. Trebuie prins si executat, sau altfel va voi omor pe voi.
De ajus! M-au ajutat , m-au acceptat si m-au iertat. Nu merita sa pateasca una ca asta si sa plateasca pentru faptele mele. Sunt umani.
Furios sparg lucarna si ma intru in camera.
- Bun. Micutul vampir. Capturati-l! ordona Aro cu zambetul pe buze.
- Nu-i nevoie. Ma predau!
La auzul acestor vorbe familia mea incremeni.
- Vladimir nu! striga Edward cu putere.
- Nu! Gata! Eu trebuie sa platesc pentru faptele mele.
- Ce nobil. afirma Aro.
Mi-am schimbat mirosul lui Edward si ma indreptam spre lider pentru judecata. Nu mai era cale de intoarcere si trebuia sa fac ce e corect pentru a-mi salva familia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu